portarsubstantiv
por-tar
Definiții
substantiv masculin
1Persoană care păzește intrarea într-o clădire, instituție sau proprietate.
„Portarul ne-a deschis poarta școlii."
substantiv masculin
2Jucător care apără poarta echipei sale în fotbal, handbal, hochei etc.
„Portarul a prins mingea cu mare siguranță."
Gramatică
La plural, articulat: portarii. Se folosește și forma feminină 'portăriță' (rar) pentru sensul de paznic.
Expresii și locuțiuni
a fi portar la poarta nimănui — a nu avea nicio importanță, a fi ignorat
Etimologie
Din franceză portier, italiană portiere, sau direct din latină portarius (de la porta = poartă).
Se scrie corect: Se scrie cu 'oa' în prima silabă, nu 'oa' cu 'a' simplu: portar, nu 'portar' cu 'o' scurt. Atenție la plural: portari, nu portare.