poftiverb
pof-ti
Definiții
verb tranzitiv
1A invita pe cineva să intre, să ia loc sau să consume ceva; a chema politicos.
„Gazda i-a poftit pe oaspeți la masă."
verb intranzitiv
2A dori, a avea chef de ceva; a-i veni să facă sau să mănânce ceva.
„Îmi poftește să mănânc o înghețată."
verb reflexiv
3A se grăbi, a se repezi (învechit sau regional).
„S-a poftit la mâncare fără să aștepte."
Gramatică
Conjugare: a pofti (verbul de conjugarea a IV-a). Participiu: poftit. Gerunziu: poftind. Imperativ: poftește (singular), poftiți (plural). Forme de prezent: eu poftesc, tu poftești, el poftește, noi poftim, voi poftiți, ei poftesc.
Expresii și locuțiuni
Poftim? — Formulă de întrebare politicoasă, folosită când nu ai auzit sau înțeles ceva.
Poftă bună! — Urare făcută cuiva care mănâncă, echivalentul lui 'Să-ți fie de bine!'
A-i pofti cuiva ceva — A-i dori cuiva ceva (de obicei rău, în expresii ca 'a-i pofti de rău').
Etimologie
Din slavă (veche) 'poptiti' sau din bulgară 'poptja', cu sensul de a invita, a chema.
Se scrie corect: Se scrie 'pofti' cu 'o', nu 'pofți'. Atenție la diacritice: 'pofti' nu are diacritice, dar formele conjugate au: 'poftesc', 'poftim'.