poclonsubstantiv
po-clon
Definiții
substantiv neutru
1Plecare adâncă a capului sau a trupului în semn de respect, supunere sau salut; închinăciune.
„I-a făcut un poclon adânc în fața regelui."
substantiv neutru
2Dar, cadou oferit cuiva în semn de stimă sau pentru a obține o favoare.
„A adus un poclon de flori mamei sale."
Gramatică
Se folosește mai ales în limbajul popular sau arhaic. Pluralul este pocloane, iar articulat hotărât singular este poclonul.
Expresii și locuțiuni
a face poclon — a se închina adânc, a saluta cu respect
Etimologie
Din slavă (veche) poklonŭ, care înseamnă 'închinăciune' sau 'plecăciune'.
Se scrie corect: Se scrie poclon, nu poclonn sau poclonă. Atenție la litera 'c' urmată de 'l' – nu se desparte în silabe: po-clon.