Definiții
adjectiv
1Care s-a căit de păcate, care a cerut iertare și s-a întors la o viață religioasă morală.
„După ani de rătăcire, el s-a întors acasă pocăit și smerit."
adjectiv
2Care exprimă regret, remușcare sau smerenie.
„Cu glas pocăit, și-a cerut iertare pentru greșeala făcută."
substantiv masculin
3Persoană care s-a căit de păcate, care trăiește conform învățăturilor religioase.
„Pocăiții se adunau la biserică în fiecare duminică."
Gramatică
Adjectiv provenit din verbul 'a se pocăi'. Se acordă în gen, număr și caz cu substantivul determinat. Forme feminine: pocăită (sg.), pocăite (pl.).