plutitverb
plu-tit
Definiții
verb (participiu)
1care a stat la suprafața apei sau a unui lichid, fără să se scufunde; care s-a deplasat pe apă
„Pluta a plutit lin pe lac."
verb (participiu)
2care s-a mișcat în aer, purtat de curenți
„Un balon colorat a plutit spre cer."
Gramatică
Participiu trecut al verbului 'pluti' (conjugarea a IV-a). Se folosește cu auxiliarele 'am', 'ai', 'a', 'am', 'ați', 'au' pentru perfectul compus.
Sinonime
plutitînotatnavigatmers pe apă
Expresii și locuțiuni
a pluti în aer — a fi în aer, a se mișca liber în atmosferă
Etimologie
Din slavă sau bulgară, înrudit cu 'pluti' (a naviga).
Se scrie corect: Se scrie cu 'u' după 'pl', nu 'plutit' cu 'o' (greșit: 'plotit').