pitacsubstantiv
pi-tac
Definiții
substantiv neutru
1Monedă veche de valoare mică, folosită în trecut în țările românești; bănuț.
„În poveste, moșneagul a găsit un pitac de aur pe drum."
substantiv neutru
2În limbaj familiar, bani, sumă mică de bani.
„Nu am niciun pitac la mine, dar pot să plătesc cu cardul."
Gramatică
Se folosește adesea la plural, cu sensul de bani mărunți.
Expresii și locuțiuni
a nu avea nici un pitac — a fi complet lipsit de bani
Etimologie
Din neogreacă πιτάκιον (pitákion), cu sensul de tăbliță, bilet, sau din turcă pitak.
Se scrie corect: Se scrie cu 'c' la final, nu cu 'g' sau 'k'. Atenție la plural: pitaci, nu pitacuri.