monedăsubstantiv
mo-ne-dă
Definiții
substantiv feminin
1Piesă de metal, de obicei rotundă, emisă de stat, care servește ca mijloc de plată.
„Am găsit o monedă de 50 de bani pe stradă."
substantiv feminin
2Unitatea monetară a unui stat; banii unui popor.
„Moneda națională a României este leul."
Gramatică
Se conjugă regulat la plural; articolul hotărât la singular este 'moneda'.
Expresii și locuțiuni
a plăti cu monedă — a plăti în bani, nu în altă formă
monedă de schimb — persoană sau lucru folosit pentru a obține un avantaj
Etimologie
Din latină 'moneta', care provine de la numele zeiței Iuno Moneta, la templul căreia se băteau banii la Roma.
Se scrie corect: Se scrie cu 'o' la început și cu 'ă' la final, nu 'moneda' fără diacritice.