pisicăsubstantiv
pi-si-că
Definiții
substantiv feminin
1Animal domestic din familia felinelor, de talie mică, cu blană moale, mustăți și gheare retractile, crescut pentru a prinde șoareci sau ca animal de companie.
„Pisica mea doarme toată ziua pe canapea."
substantiv feminin
2Femeia considerată vicleană, lingușitoare sau rea (adesea cu sens depreciativ).
„Ce pisică e colega aia, mereu se preface că e prietenoasă."
substantiv feminin
3Unealtă cu dinți ascuțiți, folosită pentru a scoate cuiele din lemn (în limbaj popular).
„Bunicul a folosit pisica ca să scoată cuiele din scândură."
Gramatică
Articol nehotărât: o pisică. Diminutive: pisicuță, pisică mică. Forme de plural: pisici (articulat: pisicile).
Sinonime
motan (pentru mascul)mâțăcotoi (masculin)pisi
Expresii și locuțiuni
a fi cu pisica pe cineva — a fi supărat, a avea o atitudine rece sau ostilă
a da pisica peste cineva — a avea ghinion, a i se întâmpla ceva neplăcut
a se uita ca pisica la calendar — a se uita fără să înțeleagă ceva
Etimologie
Din latină *pessica, derivat din latinescul *pix, sau din grecescul *pousika; probabil de origine onomatopeică, legată de chemarea pisicii.
Se scrie corect: Se scrie cu â, nu cu î: pisică, nu pisicî. Atenție la plural: pisici, nu pisicii.