pietatesubstantiv
pi-e-ta-te
Definiții
substantiv feminin
1Sentiment de respect și devotament față de părinți, față de persoane dragi sau față de valori sacre; evlavie, cucernicie.
„Copiii îi arată bunicii o mare pietate și grijă."
substantiv feminin
2În artă, reprezentare a Maicii Domnului cu Iisus răstignit în brațe (Pieta).
„Muzeul expune o celebră Pietate sculptată în marmură."
Gramatică
Formează pluralul cu cratimă? Nu, pluralul este 'pietăți'. Se folosește adesea în contexte religioase sau morale.
Sinonime
evlaviecucerniciedevotamentrespectsfințenie
Antonime
irespectneevlavieblasfemie
Expresii și locuțiuni
a avea pietate față de cineva — a respecta și a venera pe cineva, a-i purta grijă cu devotament
Etimologie
Din latină 'pietas, -atis' (respect, devotament, evlavie).
Se scrie corect: Se scrie cu 'ie' după 'p', nu 'pietate' cu 'ea' – greșit: 'pietate' este corect, nu 'pietate' (atenție la diftongul 'ie').