pașteverb
paș-te
Definiții
verb tranzitiv
1A duce animalele (oi, vaci etc.) la păscut, a le lăsa să mănânce iarbă pe pășune.
„Ciobanul paște oile pe deal."
verb intranzitiv
2Despre animale: a mânca iarbă, a pășuna.
„Vitele pasc liniștite pe câmp."
verb tranzitiv (figurat)
3A urmări pe cineva cu intenții rele, a pândi, a supraveghea cu răutate.
„Dușmanul îl paște la tot pasul."
Gramatică
Verb de conjugarea a III-a. La prezent: eu pasc, tu paști, el paște, noi păștem, voi pașteți, ei pasc. Participiu: păscut. Gerunziu: păscând. Imperfect: pășteam. Perfect simplu: păscui. Mai mult ca perfect: păscusem.
Expresii și locuțiuni
a paște pe cineva cu ochii — a privi pe cineva cu atenție, cu dorință sau cu răutate
a paște norocul — a aștepta să-i vină norocul fără să facă nimic
Etimologie
Din latină pascere, prin intermediul formei populare.
Se scrie corect: Se scrie cu 'ș' după 'a', nu 'paste' sau 'păște' (forma corectă este 'paște', cu 'a' neaccentuat, dar se pronunță clar).