parfumaverb
par-fu-ma
Definiții
verb tranzitiv
1A împrăștia un miros plăcut, a umple cu parfum; a aplica parfum pe cineva sau pe ceva.
„Ea își parfumează încheieturile înainte de a ieși din casă."
verb reflexiv
2A-și pune parfum pe corp.
„El se parfumează discret pentru petrecere."
Gramatică
Verb de conjugarea I, terminat în -a. La indicativ prezent: eu parfumez, tu parfumezi, el/ea parfumează. La participiu: parfumat.
Expresii și locuțiuni
a parfuma atmosfera — a crea o atmosferă plăcută, a îmbunătăți starea de spirit
Etimologie
Din franceză parfumer, derivat din parfum.
Se scrie corect: Se scrie cu 'f', nu cu 'ph' (nu 'parphuma'). Atenție la forma corectă: 'parfumez', nu 'parfumăz'.