panașsubstantiv
pa-naș
Definiții
substantiv neutru
1Penes de pasăre (în special de struț) sau o mică podoabă din pene, purtată la pălărie sau la coif, ca ornament.
„Soldatul purta un panaș roșu pe coif."
substantiv neutru
2În limbaj militar, un mic ornament sau o insignă purtată pe uniformă, de obicei ca semn distinctiv.
„Ofițerul avea un panaș auriu pe chipiu."
Gramatică
Pluralul este 'panașe', iar articulat hotărât singular este 'panașul'. Se folosește frecvent cu sensul de ornament din pene.
Expresii și locuțiuni
a-și lua panașul — a se îngâmfa, a deveni mândru sau aroganți.
Etimologie
Din franceză panache, care provine din italiană pennacchio, derivat din latină penna (pană).
Se scrie corect: Se scrie cu 'ș' la final, nu 's'. Atenție la diacritice: panaș, nu panaş.