otrăviverb
o-tră-vi
Definiții
verb tranzitiv
1A face să moară sau să se îmbolnăvească pe cineva sau ceva prin administrarea de otravă.
„Bătrânul a fost otrăvit de un servitor rău intenționat."
verb tranzitiv
2A strica, a altera ceva prin introducerea unei substanțe toxice.
„Fabrica a otrăvit râul cu deșeuri chimice."
verb tranzitiv figurat
3A influența negativ, a corupe moral sau a umple de ură și amărăciune.
„Gelozia i-a otrăvit sufletul."
Gramatică
Verb de conjugarea a IV-a, forma de infinitiv: a otrăvi. Participiu: otrăvit. Gerunziu: otrăvind. Imperfect: otrăveam. Perfect simplu: otrăvii.
Expresii și locuțiuni
a-și otrăvi viața — a-și face rău singur, a trăi în mod dăunător sau cu gânduri negative
otrăvit de ură — plin de ură, influențat negativ de sentimente rele
Etimologie
Din slavă (otrava) sau din latină (potio, potionis), prin intermediul slavonei.
Se scrie corect: Se scrie cu â, nu cu î: otrăvi, nu 'otrîvi'. Atenție la diacritice: ă și â.