ortofonicadjectiv
or-to-fo-nic
Definiții
adjectiv
1Care se referă la pronunțarea corectă a sunetelor și cuvintelor; care este conform cu normele de ortografie și ortoepie.
„Exercițiile ortofonice îi ajută pe elevi să pronunțe corect sunetele."
Gramatică
Adjectiv invariabil în grade de comparație; se folosește adesea în sintagma 'exerciții ortofonice'.
Expresii și locuțiuni
exerciții ortofonice — Exerciții de pronunție corectă a sunetelor, folosite în logopedie și în predarea limbii.
Etimologie
Din franceză 'orthophonique', compus din grecescul 'orthos' (drept, corect) și 'phone' (voce, sunet).
Se scrie corect: Se scrie cu 'f' și 'c' la final: ortofonic, nu 'ortofonik' sau 'ortofonic' cu 'h'.