ordinaradjectiv
or-di-nar
Definiții
adjectiv
1Care este obișnuit, comun, fără nimic deosebit; care nu iese din comun.
„A fost o zi ordinară de vară, fără evenimente speciale."
adjectiv
2Care este lipsit de bună-cuviință, vulgar, grosolan (despre oameni sau comportamente).
„Nu-mi place să aud cuvinte ordinare de la nimeni."
Gramatică
Adjectiv se acordă în gen, număr și caz cu substantivul. Feminin: ordinară, plural feminin: ordinare. Comparativ: mai ordinar, superlativ: cel mai ordinar.
Expresii și locuțiuni
a fi ordinar — a se comporta vulgar, lipsit de politețe
Etimologie
Din latină 'ordinarius' (care ține de ordine, obișnuit), prin intermediul franceză 'ordinaire'.
Se scrie corect: Se scrie cu 'o' la început, nu cu 'au' (nu 'audinar'). Atenție la plural: 'ordinari', nu 'ordinar-i'.