ogorsubstantiv
o-gor
Definiții
substantiv neutru
1Teren agricol lăsat necultivat pentru un timp, ca să-și refacă fertilitatea; pârloagă.
„Țăranul a lăsat ogorul să se odihnească un an."
substantiv neutru
2Câmp arat, gata de semănat; ogor arat.
„Plugul a întors brazdele pe ogorul proaspăt arat."
Gramatică
Pluralul este 'ogoare' (nearticulat) și 'ogoarele' (articulat).
Expresii și locuțiuni
a lăsa ogorul în paragină — a nu mai lucra pământul, a-l lăsa necultivat
Etimologie
Din slavă (veche) 'ogorъ' sau din bulgară 'ogor'.
Se scrie corect: Se scrie 'ogor', nu 'ogor' cu 'â' sau 'ogor' cu 'u' final. Atenție la plural: 'ogoare', nu 'ogoare' cu 'i'.