nobiliaradjectiv
no-bi-li-ar
Definiții
adjectiv
1Care aparține nobilimii, care se referă la nobili sau la titlurile și privilegiile lor.
„Castelul avea un aer nobiliar, cu blazoane și steme pe pereți."
Gramatică
Adjectiv care se acordă în gen, număr și caz cu substantivul determinat. Forme: nobiliar (masc./neutru sg.), nobiliară (fem. sg.), nobiliari (masc. pl.), nobiliare (neutru/fem. pl.).
Expresii și locuțiuni
titlu nobiliar — Titlu de noblețe (de exemplu: conte, duce, baron).
Etimologie
Din franceză nobiliaire, care provine din latină nobilis (nobil).
Se scrie corect: Se scrie cu 'i' după 'l' și cu 'a' la final: nobiliar, nu 'nobiliar' sau 'nobiliar'.