nemernicisubstantiv
ne-mer-nici
Definiții
substantiv masculin
1Persoană fără scrupule, care comite fapte rele sau josnice; om de nimic, ticălos.
„Nemernicul a furat bani de la propria mamă."
substantiv masculin
2Persoană disprețuită pentru lașitatea sau răutatea ei.
„Nu vreau să mai aud de nemernicul acela care a mințit tot satul."
Gramatică
Forma de singular este 'nemernic'. La plural, articulat hotărât: 'nemernicii'. Se folosește și ca adjectiv (ex: 'un om nemernic').
Antonime
om cinstiterounobilgentilom
Expresii și locuțiuni
a fi un nemernic — a fi o persoană foarte rea, fără morală
Etimologie
Din slavă veche 'nemerъnikъ' (ticălos), probabil prin intermediul slavonei.
Se scrie corect: Se scrie cu 'e' după 'm', nu 'nămârnici' sau 'nemernici' (greșit: 'nemernici' cu 'ă' după 'm'). Atenție la silabație: ne-mer-nici.