naturalețe - definiție, sinonime, exemple

DEX › naturalețe

naturalețesubstantiv

na-tu-ra-le-țe

Definiții

substantiv feminin

1Caracterul a ceea ce este natural, firesc, neprefăcut; simplitate și spontaneitate în comportament sau în exprimare.

„Naturalețea cu care a răspuns la întrebări i-a impresionat pe toți."

substantiv feminin

2Însușirea de a fi conform cu natura, de a nu fi artificial sau forțat.

„Peisajul avea o naturalețe care te făcea să uiți de oraș."

Gen

feminin

Număr

singular

Plural

naturaleți

Articulat

naturalețea

Se folosește de obicei la singular. Pluralul este rar întâlnit.

firescspontaneitatesimplitatesinceritateautenticitate

artificialitateprefăcătorieafectarefalsitate

cu naturalețe — în mod firesc, fără efort sau prefăcătorie

Derivat din adjectivul 'natural' cu sufixul '-ețe', după modelul altor substantive abstracte.

Se scrie corect: Se scrie cu 'ț' după 'e', nu cu 'ți'. Atenție la forma articulată: naturalețea (nu naturaleța).

EduBro îți explică orice materie pas cu pas, gratuit.