Definiții
adjectiv
1Care este originar din locul respectiv; care se naște într-un anumit loc.
„El este nativ din Cluj."
adjectiv
2Care este înnăscut, propriu firii cuiva; natural.
„Are o inteligență nativă."
substantiv masculin
3Persoană originară dintr-un loc, locuitor autohton.
„Nativii din insulă vorbeau o limbă veche."
Gramatică
Adjectiv se acordă în gen, număr și caz cu substantivul. Forme flexionare: nativ, nativă, nativi, native.