nănașsubstantiv
nă-naș
Definiții
substantiv masculin
1Persoană care ține un copil la botez, având rolul de a-l ocroti și de a-i călăuzi pașii în viață; naș.
„Nănașul i-a cumpărat finului o cruciuliță de aur."
substantiv masculin
2Persoană care oficiază sau participă la cununia religioasă a unui cuplu, având rol de martor și de sprijin moral; naș de cununie.
„Nănașul le-a urat mirilor o viață lungă și fericită."
Gramatică
Forma feminină este 'nănașă'. Se folosește adesea cu sens afectuos, în special în mediul rural.
Sinonime
nașfinnaș de boteznaș de cununie
Expresii și locuțiuni
a fi nănaș de botez — a ține un copil la botez, a-i fi naș
nănașul și nănașa — cuplul de nași, soțul și soția care au rol de nași
Etimologie
Din slavă (veche) 'nanašь', derivat din 'nana' (mamă), cu sensul de 'cel care ocrotește ca o mamă'.
Se scrie corect: Se scrie cu 'ă' după 'n' și cu 'ș' la final: nănaș. Nu confunda cu 'naș' (fără 'ă' la început).