minciunăsubstantiv
min-ciu-nă
Definiții
substantiv feminin
1Afirmație sau afirmații false, spuse cu intenția de a înșela sau de a induce în eroare.
„Copilul a spus o minciună ca să nu fie pedepsit."
substantiv feminin
2Faptă sau comportament nesincer, înșelător.
„Viața lui era plină de minciuni și prefăcătorie."
Gramatică
Substantiv feminin, cu pluralul 'minciuni'. Se folosește adesea cu verbele 'a spune', 'a rosti', 'a inventa'.
Sinonime
neadevărfalsitateînșelăciunefabricățieminciună
Expresii și locuțiuni
a spune minciuni — a minți, a afirma lucruri neadevărate
minciună sfruntată — minciună foarte evidentă și nerușinată
Etimologie
Din latină 'mendacium' (minciună), prin intermediul formei populare 'minciună'.
Se scrie corect: Se scrie cu 'ci' după 'n', nu 'minciună' cu 'ce' sau 'chi'. Atenție la diacritice: 'minciună' cu 'ă' final.