metalicadjectiv
me-ta-lic
Definiții
adjectiv
1Care este făcut din metal sau care conține metal.
„Gardul metalic era ruginit pe alocuri."
adjectiv
2Care are proprietățile metalului (luciu, duritate, conductibilitate).
„Aurul are un luciu metalic caracteristic."
adjectiv
3Care produce un sunet asemănător cu lovirea metalului.
„Se auzea un zgomot metalic dinspre mașinărie."
Gramatică
Plural
metalici (masc.), metalice (neutru/fem.)
Articulat
metalicul (masc. sg.), metalica (fem. sg.)
Adjectiv cu patru forme: metalic, metalică, metalici, metalice. Se acordă în gen, număr și caz cu substantivul determinat.
Expresii și locuțiuni
luciu metalic — Strălucire specifică metalelor, netedă și reflectantă.
Etimologie
Din franceză métallique, italiană metallico, latină metallicus, din greacă metallikos.
Se scrie corect: Se scrie cu 'e' după 'm': metalic, nu 'matalic' sau 'metalik'.