meditativadjectiv
me-di-ta-tiv
Definiții
adjectiv
1Care este adâncit în gânduri, care reflectează profund; gânditor.
„Elevul meditativ privea pe fereastră, căutând soluția problemei."
adjectiv
2Care exprimă sau provoacă meditație, reflecție profundă.
„Muzica meditativă îl ajuta să se concentreze la teme."
Gramatică
Plural
meditativi (masc.), meditative (neutru/fem.)
Articulat
meditativul (masc.), meditativa (fem.)
Adjectiv care se acordă în gen, număr și caz cu substantivul determinat. Forme flexionare: meditativ, meditativă, meditativi, meditative.
Expresii și locuțiuni
stare meditativă — stare de concentrare profundă, de reflecție asupra unui subiect
Etimologie
Din franceză méditatif, italiană meditativo, latină meditativus.
Se scrie corect: Se scrie cu 'i' după 't': meditativ, nu 'meditativ' cu 'e' sau 'meditativ' cu 'ă'.