mârâit - definiție, sinonime, exemple

DEX › mârâit

mârâitsubstantiv

mâ-râ-it

Definiții

substantiv neutru

1Sunetul scos de un animal (câine, urs etc.) care exprimă amenințare sau supărare.

„Câinele a scos un mârâit adânc când am intrat în curte."

substantiv neutru

2Zgomot sau sunet gutural, prelung, scos de o persoană, exprimând nemulțumire sau furie.

„Bunicul a răspuns cu un mârâit la întrebarea mea."

Gen

neutru

Număr

singular

Plural

mârâituri

Articulat

mârâitul

Substantiv provenit din verbul 'a mârâi'. Se folosește frecvent cu articol hotărât: mârâitul.

growlmormăitrăgethârâit

liniștetăceresusur

a scoate un mârâit — a emite un sunet amenințător, de obicei un animal

Derivat din verbul 'a mârâi', de origine onomatopeică, imitând sunetul animalelor.

Se scrie corect: Se scrie cu â (mârâit), nu cu î. Atenție la diacritice: mârâit, nu marait.

EduBro îți explică orice materie pas cu pas, gratuit.