magnanimadjectiv
mag-na-nim
Definiții
adjectiv
1Care are o fire generoasă și iertătoare, care este capabil să ierte sau să ajute fără a cere ceva în schimb; mărinimos.
„Conducătorul magnanim a iertat greșelile supușilor săi."
Gramatică
Plural
magnanimi (masc.), magnanime (fem.)
Articulat
magnanimul (masc. sg.), magnanima (fem. sg.)
Adjectiv de tipul 2-4, se acordă în gen, număr și caz cu substantivul. Grad de comparație: mai magnanim, cel mai magnanim.
Expresii și locuțiuni
a fi magnanim — a da dovadă de generozitate și iertare, de noblețe sufletească
Etimologie
Din franceză magnanime, italiană magnanimo, latină magnanimus (din magnus 'mare' + animus 'suflet').
Se scrie corect: Se scrie cu 'gn' și cu 'a' după 'g': magnanim. Greșeală frecventă: 'magnanym' sau 'magnanim' cu 'i' în loc de 'a'.