măciucăsubstantiv
mă-ciu-că
Definiții
substantiv feminin
1Băț gros la un capăt, folosit ca armă sau pentru a bate.
„Ciobanul s-a apărat cu o măciucă de lupi."
substantiv feminin
2Partea îngroșată de la capătul unui băț sau al unei alte obiecte.
„Măciuca bastonului era sculptată în formă de măr."
Gramatică
Se declină ca un substantiv feminin cu articol nehotărât 'o măciucă'.
Expresii și locuțiuni
a da cu măciuca — a lovi cu un băț gros, a bate cu forță
Etimologie
Din slavă veche, probabil de la 'mаčuka' sau similar, cu sensul de 'băț gros'.
Se scrie corect: Se scrie cu 'ă' după 'm' și cu 'ci' înainte de 'u' – nu 'maciucca' sau 'măciucă' cu 'c' dublu.