leventsubstantiv
le-vent
Definiții
substantiv masculin
1Soldat de infanterie din armata otomană, în special în perioada medievală și modernă timpurie; termen folosit și pentru un soldat mercenar sau un luptător viteaz.
„Levenții otomani au asediat cetatea."
substantiv masculin
2În limbaj popular, bărbat tânăr și chipeș, cu înfățișare plăcută și curajoasă.
„Era un levent de băiat, cu umeri lați și privire hotărâtă."
Gramatică
Pluralul este levenți, iar articulat hotărât la singular este leventul. Se folosește adesea cu sens figurat pentru a descrie un tânăr frumos și curajos.
Expresii și locuțiuni
a fi un levent — a fi un tânăr chipeș și curajos
Etimologie
Din turcă 'levend', care provine din persană 'levend' (soldat, marină), cu sensul inițial de 'soldat de marină' sau 'aventurier'.
Se scrie corect: Se scrie cu 'e' după 'l', nu 'levant' sau 'levint'. Atenție la plural: levenți, nu levenți cu 'i' după 'n'.