jurător - definiție, sinonime, exemple

DEX › jurător

jurătorsubstantiv

ju-ră-tor

Definiții

substantiv masculin

1Persoană care face parte dintr-un juriu, care judecă într-un proces, ales să decidă asupra vinovăției sau nevinovăției unui acuzat.

„Jurătorii au deliberat timp de trei ore înainte de a da verdictul."

substantiv masculin

2Persoană care depune un jurământ, care jură solemn.

„Fiecare jurător a promis să respecte adevărul în fața instanței."

Gen

masculin

Număr

singular

Plural

jurători

Articulat

jurătorul

Forma feminină este 'jurătoare' (rar folosită). Se folosește adesea la plural, 'jurători', în context legal.

membru al juriuluijudecător arbitru

acuzat inculpat

jurător de onoare — Persoană care jură să respecte un cod de conduită sau să îndeplinească o misiune cu onestitate.

Din verbul 'jura' + sufixul '-ător', de origine latină ('iurare').

Se scrie corect: Se scrie cu 'ă' după 'r': jurător, nu 'jurator'. Atenție la diacritice!

EduBro îți explică orice materie pas cu pas, gratuit.