jantăsubstantiv
jan-tă
Definiții
substantiv feminin
1Partea metalică a roții unui vehicul pe care se montează pneul.
„Mașina avea jantele din aliaj ușor."
substantiv feminin
2Inel sau cerc de metal care întărește marginea unui obiect (de exemplu, a unei roți de lemn).
„Janta roții de căruță era ruginită."
Gramatică
Articol nehotărât: o jantă. Pluralul: două jante. Se folosește frecvent la plural în context auto.
Expresii și locuțiuni
a fi cu jantele pe asfalt — a fi foarte sărac, a nu avea bani (aluzie la mașină stricată)
Etimologie
Din franceză jante, care provine din latină populară *iancta, derivat din iungere (a uni).
Se scrie corect: Se scrie cu â, nu cu î: jantă, nu jîntă. Atenție la plural: jante, nu jănți.