isprăvit - definiție, sinonime, exemple

DEX › isprăvit

isprăvitadjectiv

is-pră-vit

Definiții

adjectiv

1care a ajuns la un rezultat final, terminat, încheiat

„După ore întregi de muncă, proiectul era în sfârșit isprăvit."

adjectiv

2care a fost adus într-o stare proastă, ruinat, distrus

„După furtună, grădina era isprăvită."

adjectiv

3(despre oameni) epuizat, sleit de puteri

„După maraton, era complet isprăvit."

Gen

masculin/neutru

Număr

singular

Plural

isprăviți

Articulat

isprăvitul

Participiu trecut al verbului 'a isprăvi'. Se acordă în gen și număr cu substantivul determinat.

terminat încheiatfinalizatdistrusepuizat

începutneterminatneisprăvit

a fi isprăvit — a fi terminat, a nu mai avea scăpare

Din verbul 'a isprăvi', de origine slavă (ispráviti).

Se scrie corect: Se scrie cu 's' după 'i', nu 'isprăvit' cu 'ș'. Atenție la diacritice: ă.

EduBro îți explică orice materie pas cu pas, gratuit.