ipohondrusubstantiv
i-po-hon-dru
Definiții
substantiv masculin
1Persoană care își imaginează sau exagerează bolile, fiind excesiv de preocupată de starea sa de sănătate.
„Bunicul meu este un ipohondru: crede că are o boală gravă de fiecare dată când îl doare puțin capul."
adjectiv
2Care manifestă o preocupare exagerată și nejustificată pentru sănătatea proprie.
„Este o persoană ipohondră, mereu își caută simptome pe internet."
Gramatică
Adjectivul se acordă în gen și număr: ipohondră (feminin), ipohondri (masculin plural), ipohondre (feminin plural).
Expresii și locuțiuni
a fi ipohondru — a avea tendința de a-și imagina boli sau de a exagera simptomele
Etimologie
Din franceză hypochondre, care provine din grecescul hypochondrios (sub cartilajele coastelor), referindu-se la regiunea abdomenului unde se credea că își are sediul melancolia.
Se scrie corect: Se scrie cu 'i' la început și cu 'h' după 'p': ipohondru. Nu confunda cu 'ipocondru' (greșit).