învățatadjectiv
în-vă-țat
Definiții
adjectiv
1Care a dobândit cunoștințe, deprinderi sau obiceiuri prin studiu sau experiență; instruit, educat.
„El este un om foarte învățat, știe multe despre istorie."
substantiv masculin
2Persoană cu studii superioare, cu cunoștințe temeinice într-un domeniu; savant, cărturar.
„Învățații vremii se adunau la bibliotecă pentru a dezbate idei noi."
verb (participiu)
3Formă de participiu a verbului 'a învăța', folosită pentru a forma timpurile compuse (ex: am învățat) sau ca adjectiv verbal.
„Am învățat lecția pentru examen."
Gramatică
Adjectivul se acordă în gen, număr și caz cu substantivul. Participiul verbului 'a învăța' (conjugarea a IV-a) este invariabil în formele compuse, dar ca adjectiv se declină: învățat, învățată, învățați, învățate.
Expresii și locuțiuni
a fi învățat cu ceva — a fi obișnuit cu o anumită situație sau condiție
om învățat — persoană cu multă știință, savant
Etimologie
Din latină 'invitiatus' (participiu trecut al verbului 'invitiare' – a învăța), prin intermediul slavonei sau direct din latină, cu influențe populare.
Se scrie corect: Se scrie cu 'î' la început și cu 'ă' în interior: 'învățat'. Greșeli frecvente: 'invatat' (fără diacritice) sau 'învățat' cu 'â' în loc de 'ă' – corect este 'învățat'.