introspectaverb
in-tro-spec-ta
Definiții
verb tranzitiv
1a examina sau a analiza propriile gânduri, sentimente sau stări interioare; a face introspecție
„După meditație, a început să introspecteze pentru a-și înțelege reacțiile."
Gramatică
Verb de conjugarea I, terminat în -a. Forme: eu introspectez, tu introspectezi, el/ea introspectează. Participiul: introspectat.
Etimologie
Din franceză introspecter, din latină introspectare, frecventativ de la introspicere (a privi înăuntru).
Se scrie corect: Se scrie cu 'in-' la început, nu 'introspecta' cu 'e' după 't' (greșit: introspectează este corect, dar nu 'introspecta' cu 'e' la final). Atenție la grupul 'spec'.