întronaverb
în-tro-na
Definiții
verb tranzitiv
1a așeza pe tron, a încorona; a instala într-o demnitate supremă
„Regele a fost întronat în cadrul unei ceremonii fastuoase."
verb reflexiv
2a se așeza pe tron, a deveni rege sau regină
„Noul suveran s-a întronat la vârsta de doar douăzeci de ani."
Gramatică
Verb de conjugarea I, formează perfectul simplu: întronai, întronași, întronă; participiul: întronat. Se conjugă cu auxiliarul 'a avea' la perfect compus.
Expresii și locuțiuni
a întrona pe cineva — a-l face rege sau a-i acorda o poziție supremă
Etimologie
Din franceză introniser, care provine din latină intronizare, format din in- (în) + thronus (tron).
Se scrie corect: Se scrie cu 'î' la început și cu un singur 'n' după 'tro'. Nu confunda cu 'întrona' (greșit) – forma corectă este 'întrona'.