înțoțonaverb
în-țo-țo-na
Definiții
verb tranzitiv
1A împodobi sau a aranja pe cineva sau ceva într-un mod exagerat, adesea cu haine sau accesorii viu colorate, pentru a atrage atenția.
„Bunica l-a înțoțonat pe nepot cu o căciulă cu pompon și o eșarfă roșie."
verb reflexiv
2A se îmbrăca sau a se aranja într-un mod exagerat, de obicei cu haine stridente sau nepotrivite.
„S-a înțoțonat cu o rochie cu volane și cu o pălărie cu flori, de parcă mergea la carnaval."
Gramatică
Verb de conjugarea I, terminat în -a. Forme: eu înțoțonez, tu înțoțonezi, el înțoțonează. La perfect compus: am înțoțonat. Participiul: înțoțonat.
Expresii și locuțiuni
a se înțoțona ca o mireasă — a se îmbrăca foarte elegant, dar exagerat, ca pentru o ocazie specială
Etimologie
Probabil de origine expresivă, format prin derivare de la 'țoț' (element imitativ) sau de la 'a țoțona', cu sensul de a împodobi excesiv.
Se scrie corect: Se scrie cu 'â' după 'n' și cu 'ț' în interior: în-țo-țo-na. Nu confunda cu 'împopoțona' – ambele sunt corecte, dar 'înțoțona' este mai rar folosit.