interpelaverb
in-ter-pe-la
Definiții
verb tranzitiv
1A adresa o întrebare sau o cerere cuiva, în mod oficial sau public, pentru a obține o explicație sau o lămurire.
„Deputatul l-a interpelat pe ministru în legătură cu problema școlilor."
verb tranzitiv
2A chema pe cineva să răspundă în fața unei autorități sau a unui for competent.
„Poliția l-a interpelat pe martor pentru a afla detalii despre accident."
Gramatică
Verb de conjugarea I, terminat în -a. La indicativ prezent: eu interpelez, tu interpelezi, el interpelează. La perfect compus: am interpelat. Participiul: interpelat.
Expresii și locuțiuni
a interpela pe cineva — a adresa cuiva o întrebare oficială sau publică
Etimologie
Din franceză interpeller, din latină interpellare.
Se scrie corect: Se scrie cu 'e' după 'p', nu 'interpila'. Atenție la forma corectă: interpelez, nu interpelez.