întâlniverb
în-tâl-ni
Definiții
verb tranzitiv
1A veni față în față cu cineva sau ceva, în mod intenționat sau accidental.
„Mâine mă întâlnesc cu prietenii la parc."
verb reflexiv
2A se întâlni cu cineva înseamnă a avea o întrevedere sau o întâlnire planificată.
„Directorul s-a întâlnit cu părinții elevilor."
verb tranzitiv
3A găsi sau a descoperi pe cineva sau ceva întâmplător.
„Am întâlnit o soluție interesantă în carte."
Gramatică
Verb de conjugarea a IV-a, conjugare cu sufixul -i. La perfectul compus: am întâlnit, ai întâlnit, a întâlnit. La prezent, indicativ: eu întâlnesc, tu întâlnești, el/ea întâlnește, noi întâlnim, voi întâlniți, ei/ele întâlnesc. Participiul: întâlnit. Gerunziul: întâlnind.
Sinonime
a vedeaa se vedeaa se întâlnia se întâlni cua se întâlni față în fațăa se întâlni întâmplător
Expresii și locuțiuni
a se întâlni la jumătatea drumului — A face concesii reciproce pentru a ajunge la un acord.
a întâlni pe cineva cu brațele deschise — A primi pe cineva cu căldură și prietenie.
Etimologie
Din latină *intervenire sau din slavă (veche) *sъtъknǫti, cu influențe; forma românească provine din latinescul 'inter' + 'ambulare'? De fapt, etimologia este incertă, dar se consideră de origine latină, prin intermediul unui cuvânt popular.
Se scrie corect: Se scrie cu â după 't', nu cu 'î' la început? De fapt, cuvântul începe cu 'î' și are 'â' în interior: întâlni. Greșeală frecventă: 'întîlni' (cu 'î' în interior) – corect este 'întâlni'.