insubordonatadjectiv
in-su-bor-do-nat
Definiții
adjectiv
1Care nu se supune autorității, ordinelor sau regulilor; neascultător, recalcitrant.
„Soldatul insubordonat a fost pedepsit pentru că a refuzat să execute ordinul."
adjectiv
2Care manifestă spirit de revoltă sau independență față de o ierarhie.
„Elevul insubordonat a contestat decizia profesorului."
Gramatică
Adjectiv participial, se acordă în gen, număr și caz cu substantivul. Forme feminine: insubordonată (sg.), insubordonate (pl.).
Expresii și locuțiuni
a fi insubordonat — a refuza să se supună ordinelor sau regulilor
Etimologie
Din franceză 'insubordonné', compus din prefixul 'in-' (negație) și 'subordonné' (subordonat), din latină 'subordinare'.
Se scrie corect: Se scrie cu 'in-' la început, nu 'îns-' sau 'insubordunat'. Atenție la grupul 'subor' – nu 'subur'.