înșiruiverb
în-și-ru-i
Definiții
verb tranzitiv
1a așeza sau a pune mai multe lucruri unul după altul, în șir
„A înșiruit mărgelele pe ață."
verb tranzitiv
2a enumera sau a spune pe rând, una după alta, mai multe lucruri sau idei
„Și-a înșiruit toate necazurile."
Gramatică
Verb de conjugarea a 4-a, conjugare: eu înșiruiesc, tu înșiruiești, el înșiruiește; participiu: înșiruit; gerunziu: înșiruind.
Expresii și locuțiuni
a-și înșirui gândurile — a-și ordona sau exprima gândurile pe rând
Etimologie
Din prefixul în- + șir + sufixul -ui.
Se scrie corect: Se scrie cu â după n, nu cu î: înșirui, nu înșirui (greșit).