înotaverb
î-no-ta
Definiții
verb intranzitiv
1A se deplasa în apă prin mișcări ale brațelor și picioarelor, fără a atinge fundul.
„În fiecare vară, copiii învață să înoate în lac."
verb intranzitiv
2A pluti la suprafața apei sau a unui lichid.
„Bucățile de gheață înotau în paharul cu limonadă."
verb intranzitiv figurat
3A fi copleșit de ceva (bogăție, lumină, emoții) sau a se mișca cu ușurință într-un mediu.
„După ce a câștigat la loto, înota în bani."
Gramatică
Verb de conjugarea I, intranzitiv. Conjugare: eu înot, tu înoți, el înoată, noi înotăm, voi înotați, ei înoată. Participiu: înotat. Gerunziu: înotând.
Antonime
se înecase scufunda
Expresii și locuțiuni
a înota în bani — a fi foarte bogat
a înota ca un pește — a înota foarte bine
Etimologie
Din latină *innotare, din notare (a înota).
Se scrie corect: Se scrie cu â (nu cu â sau î la început? De fapt, se scrie înota cu î la început, iar în interior cu â? Nu, se scrie înota cu î la început și â în interior? Verificați: î-no-ta, deci î și o, nu â. Greșeala frecventă: 'inota' fără î.