înhămaverb
în-hă-ma
Definiții
verb tranzitiv
1A pune hamul la un animal de tracțiune (cal, măgar etc.) pentru a-l putea folosi la muncă sau la transport.
„Țăranul a înhămat calul la căruță."
verb tranzitiv (figurat)
2A determina pe cineva să facă o muncă grea sau o sarcină dificilă, adesea fără tragere de inimă.
„Profesorul ne-a înhămat la un proiect foarte complicat."
Gramatică
Verb de conjugarea I, cu sufixul -a. Forme: înhămez, înhămezi, înhămează, înhămăm, înhămați, înhămează. Participiul: înhămat. Gerunziul: înhămând. Imperfect: înhămam. Perfect simplu: înhămai.
Sinonime
înhămuiînhămaînhăma la jugînhăma la muncă
Expresii și locuțiuni
a înhăma la jug — a pune animalele la jug, a le supune muncii; figurat, a obliga pe cineva să muncească din greu
Etimologie
Din prefixul în- + hămă (variantă a lui ham), de origine slavă.
Se scrie corect: Se scrie cu 'î' la început și cu 'h' după 'n': înhăma. Nu confunda cu 'înhamă' (forma de persoana a III-a).