îndrumător - definiție, sinonime, exemple

DEX › îndrumător

îndrumătorsubstantiv

în-dru-mă-tor

Definiții

substantiv masculin

1Persoană care călăuzește, sfătuiește sau orientează pe cineva într-o activitate, într-un domeniu sau în viață.

„Profesorul de matematică este îndrumătorul meu la olimpiadă."

substantiv masculin

2Persoană care coordonează activitatea unui grup sau a unei instituții, având rol de ghid sau de consilier.

„Îndrumătorul taberei ne-a organizat excursiile."

Gen

masculin

Număr

singular

Plural

îndrumători

Articulat

îndrumătorul

Forma feminină: îndrumătoare. Se folosește și ca adjectiv (ex: rol îndrumător).

călăuzăghidsfătuitormentorcoordonator

elev ucenicdiscipol

îndrumător de practică — Persoana care supraveghează și ghidează un elev sau student în timpul practicii.

Din verbul a îndruma + sufixul -tor, de origine slavă (drum).

Se scrie corect: Se scrie cu â după 'd' (îndrumător), nu 'indrumator' sau 'îndrumator'. Atenție la diacritice: î și ă.

EduBro îți explică orice materie pas cu pas, gratuit.