încenușiverb
în-ce-nu-și
Definiții
verb tranzitiv
1A acoperi cu cenușă, a presăra cenușă peste ceva.
„Bunica a încenușat focul ca să nu se stingă prea repede."
verb reflexiv
2A se murdări cu cenușă, a se acoperi de cenușă.
„Copiii s-au încenușit jucându-se lângă sobă."
Gramatică
Verb de conjugarea a IV-a, forma de persoana a II-a singular de la imperativ sau de la prezent (tu să încenușești). Se conjugă: eu încenușesc, tu încenușești, el încenușește.
Sinonime
presăra cenușăacoperi cu cenușă
Etimologie
Din prefixul în- + cenușă (lat. cinusia, cinericius).
Se scrie corect: Se scrie cu â după ce: încenuși, nu încenuși cu i după c (greșit: încenuși cu i).