încazarmaverb
în-ca-zar-ma
Definiții
verb tranzitiv
1a adăposti trupe militare într-o cazarmă
„Comandantul a ordonat să încazarmeze soldații în noua clădire."
verb reflexiv
2a se instala într-o cazarmă, a locui în cazarmă
„Recruții s-au încazarmat la periferia orașului."
Gramatică
verb de conjugarea I, cu prefixul în- și sufixul -a; forme: eu încazarmez, tu încazarmezi, el încazarmează; participiu: încazarmat
Etimologie
din franceză encaserner, după modelul românesc cu prefixul în-
Se scrie corect: Se scrie cu â după n, nu cu î: încazarma (nu încâzarma).