încălțaverb
în-căl-ța
Definiții
verb tranzitiv
1A pune cuiva încălțăminte (pantofi, ghete etc.) pe picioare.
„Mama îl încălța pe copil cu pantofi noi."
verb reflexiv
2A-și pune singur încălțăminte pe picioare.
„M-am încălțat repede și am plecat la școală."
Gramatică
Verb de conjugarea I, cu sufixul -a. La persoana a III-a singular: încălțează. Participiul: încălțat. Gerunziu: încălțând.
Sinonime
îmbrăca în picioarepune încălțăminte
Expresii și locuțiuni
a se încălța cu o papuc — a fi într-o situație jenantă sau a fi păcălit
Etimologie
Din latină *incalceare, format din in- + calceus (pantof).
Se scrie corect: Se scrie cu â după în- și cu ț, nu cu țâ: încălța, nu încălță (forma de indicativ prezent, persoana a III-a singular, este încălțează).