inamic - definiție, sinonime, exemple

DEX › inamic

inamicsubstantiv

i-na-mic

Definiții

substantiv masculin

1Persoană sau grup care este împotriva cuiva, care luptă sau dorește răul cuiva; dușman.

„În timpul războiului, soldații trebuiau să se ferească de inamici."

substantiv masculin

2Lucru sau forță care dăunează sau este considerată o piedică în calea unui scop.

„Fumatul este un inamic al sănătății."

Gen

masculin

Număr

singular

Plural

inamici

Articulat

inamicul

Forma feminină: inamică (rar folosită). Se folosește și ca adjectiv (ex: forțe inamice).

dușman adversarpotrivnicvrăjmaș

prieten aliataliați

a-și face inamici — a crea dușmani prin comportament sau acțiuni.

Din latină 'inimicus', prin intermediul limbii italiene sau franceze.

Se scrie corect: Se scrie cu 'i' la început, nu 'enamic' sau 'inamic' cu 'e'.

EduBro îți explică orice materie pas cu pas, gratuit.