împrumutaverb
îm-pru-mu-ta
Definiții
verb tranzitiv
1A lua ceva de la cineva cu obligația de a-l înapoia după un timp.
„Am împrumutat o carte de la bibliotecă."
verb tranzitiv
2A da cuiva ceva spre folosință temporară, cu obligația de a fi returnat.
„El îmi împrumută bicicleta pentru o zi."
verb tranzitiv
3A prelua un cuvânt sau o expresie dintr-o altă limbă.
„Limba română a împrumutat multe cuvinte din franceză."
Gramatică
Verb de conjugarea I, terminat în -a. Conjugare: eu împrumut, tu împrumuți, el împrumută. Participiul: împrumutat. Gerunziu: împrumutând.
Sinonime
da cu împrumutlua cu împrumutîmprumuta bani
Expresii și locuțiuni
a împrumuta cuiva urechea — a asculta cu atenție pe cineva
a împrumuta bani cu dobândă — a lua sau a da bani cu plata unei dobânzi
Etimologie
Din latină *imprumutuare, derivat din in- + prumutus (împrumut).
Se scrie corect: Se scrie cu â după îm- (împrumuta), nu cu â doar în interior: împrumuta. Greșeală frecventă: 'împrumuta' scris cu 'împrumuta' corect, dar atenție la dublul 'm' și la 'u' după 'r'.