împroprietări - definiție, sinonime, exemple

DEX › împroprietări

împroprietăriverb

îm-pro-pri-e-tă-ri

Definiții

verb tranzitiv

1A face pe cineva proprietar, a da cuiva pământ sau bunuri în proprietate.

„Statul a împroprietărit țăranii cu pământ după reforma agrară."

verb reflexiv

2A deveni proprietar, a-și dobândi o proprietate.

„După ani de muncă, s-a împroprietărit cu o casă la țară."

Gramatică

Verb de conjugarea a 4-a, forma de infinitiv: a împroprietări. Participiul: împroprietărit. Gerunziu: împroprietărind. Se conjugă ca 'a hotărî'.

Sinonime

înzestradotaa da în proprietatea atribui pământ

Antonime

expropria confiscadezproprietări

Expresii și locuțiuni

a se împroprietări cu ceva — a-și face rost de o proprietate, a deveni stăpân pe ceva

Etimologie

Din prefixul 'îm-' + 'proprietar' (după modelul francez 'empropriéter' sau din latină).

Se scrie corect: Se scrie cu 'î' la început și cu 'ă' în interior: împroprietări. Nu confunda cu 'împroprietări' (verb) și 'împroprietărire' (substantiv).

Vrei mai multe detalii? Întreabă profesorul AI despre „împroprietări"

Nu înțelegi o temă? Întreabă profesorul AI 🎓

EduBro îți explică orice materie pas cu pas, gratuit.

Cont gratuit