împricinatsubstantiv
îm-pri-ci-nat
Definiții
substantiv masculin
1Persoană care este implicată într-un proces judecătoresc, acuzată sau care se apără într-o cauză.
„Împricinatul a fost chemat în fața judecătorului pentru a-și prezenta apărarea."
adjectiv
2Care este implicat într-un proces sau într-o dispută judecătorească.
„Părțile împricinate au ajuns la o înțelegere înainte de termen."
Gramatică
Se folosește adesea cu sens juridic; poate fi și adjectiv, cu forme de feminin: împricinată, plural: împricinate.
Expresii și locuțiuni
parte împricinată — persoană implicată într-un proces judecătoresc
Etimologie
Din verbul a împricina (a face să aibă un proces), derivat din „pricină” (cauză, conflict), de origine slavă.
Se scrie corect: Se scrie cu „î” la început și cu „ci” după „p”: împricinat, nu „împrichinat” sau „impricinat”.